Non-Sens....Meditatie absurda...

Plutesc pe cer cristale...
Si luna ne-ncalzeste
Si soarele rasare...
Si griul incolteste....

Alunec pe o treapta lunga si pustie,
cutremur pamintul si cad in furie.
Acolo unde lumea se-mpiedica de glie,
Nu mai am cuvinte si nu mai am ce scrie.

Se vede luna-n zare in tainele nevoii
Sclipeste in trecut visul ca strigoii
Pe frig si in inghet ei ne sint eroii,
Iar lumea atent isi piaptana porii.

Lucesc adinc parerile de rau:
A tuturor, a noastre, ale tale
Si nu promit sa fiu mereu calau-
Al viselor ce azi ne ies in cale.

O lume doldora de cunostinte mii,
O lume-n care totul e posibil,
O lume-n care sufletele vii...
Se scurg in vid, in dor irezistibil.

Acesta este timpul nostru, azi
de-ai sa incerci sa mergi agale...
Oricit te-ai ridica...tu cazi...
si cazi direct, din deal in vale.

Capcani peste capcani inunda drumul,
Si calea care fumega ades.
Deja sunt negru, negru ca taciunul...
Si-alerg sa-nnec amorul ne-nteles.

Dar ce folos caci calea e abrupta
Si inc-o fila se intoarce-n calendar..
O fila de amor din viata-i rupta...
Si orice nu ai face... totul e-n zadar.

Si iar pareri de rau isi pleaca gindul
Si iarasi ce e bine ramine in trecut
Pe-acolo unde-am plins s-a ofilit pamintul,
Si unde am calcat....acolo m-a durut.

Nu vreau ca asta lune sa ramana astfel.
Nu vreau tot ce a fost sa moara undeva,
Si chiar de orice pret acum este la fel
Eu ma scufund in lumea in care-am fost cindva.

O noua lume astazi se-nfiripa,
Un plai natal cu alte juraminte,
Eu tremur ca nebunul, de viata-mi este frica...
Si calc printre strabuni si printre oseminte.

Ma-ntorc alene cu gindul in trecut
Prifesc cu dor nebun tot ce a fost, apoi
Privirea mea de om...mi se transforma-n lut,
Si vreau sa plec de-aici ...dar nu pot da 'napoi.

Aici tot ce a fost,si tot ce astazi este
E-atita de frumos, si-atita de placut,
Incalec pe o sa si-alunec in poveste
Aici ma simt acasa,aicea ... in trecut.

Si ma-ncalzesc atent cu-o lacrima de soare
Strabunii mii cinstesc, usor cu al sau nume
Dar totusi pentru mine asta-i inchisoare
De-ar fi asa si-acasa, de-ar fi asta minune!!!

Ma laud cu prezentul si tot ce am colo
Ma scald in bucurie, si raze de tristete
Ma simt.... de parc-as fi Apollo
Cuprins de gingasie , placere si tandrete.

Si trece timpul, trece-ncet si fuge
Si in prezent ajung...ajung in viitor
Si obosit m-opresc linga cel vechi izvor-
O lacrima umila din ochiul drept imi curge.