Haine de plumb si lumina de bec...

Traiesc intr-o lume atat de saraca,
Fara valoare,cu sufletul sec,
Intr-o lume in care tristetea te-mbraca,
In haine de plumb si lumina de bec.

Traiesc printre oameni ce nu pot sa vada—
Puterea cea mare a bunului drum,
Si las din nou o frunza sa cada,
Si-adie usor,si moare acum.

Cad frunzele toate,si piere dorinta,
Si setea de viata ramane-n trecut,
Dar in adancuri ramane credinta,
Ce va-nvia un suflet de lut.